Asta mică și neagră

programul MAMA rulează în background

zi și noapte îl aud

vuind înfundat ocupă

aproape tot spațiul de pe hard deși

e un soft de proastă calitate uneori

interferează cu alte programe le ia

din spațiu le face să

ruleze lent am încercat

să-l dezinstalez am formatat

discul cred

că e virusat

și doare

Am un metabolism complex, care nu digeră orice cu una cu două, așa că atunci când m-am trezit cu două mame în carne și oase, am zis: e prea mult, vomit. Și pentru că cea adoptivă era pe jumătate digerată, am vomitat-o pe cea biologică. Nici nu aveam cum să o țin în mine, era plină de minciuni.

Am întins pătura pe iarbă, la umbră, sub salcie, m-am așezat pe ea și nu m-am ridicat până n-am terminat. N-a durat mult, știam exact cât și ce înghițisem. Între icnete, zăceam zile în șir, dezafectată. Noaptea era cel mai rău, pentru că

noaptea

totul se petrecea absolut firesc

mă dezintegram încet și complet,

în particule infinitezimale de praf cosmic

și o luam de la capăt – știi,

eu nu mă puteam naște decât din tine –

și pentru că nu te găseam niciodată

mi te închipuiam iar

și iar

și iar

până când se făcea dimineață

și mă recompuneam la loc

în copilul căruia îi lipsea mereu ceva

Altă dată, să nu mai înghiți mame, îmi spuneam. Altă dată, ai grijă în ce te bagi, mă mustram. Altă dată, părăsește-o tu pe ea, mă sfătuiam. Vorbe. După 47 de gânduri, mustrări și sfaturi, am reușit să mă vindec, am strâns pătura, am luat foarfeca și am tăiat.

ț’c

Notă: pentru cei care se sfiesc la cuvântul vomit și pentru a se înțelege exact ce am făcut în această carte, o definiție:

vomità v. Med. a vărsa, a scoate cu sforțare din gură materiile conținute în stomac.

sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)